
La 12 km de Târgu Neamţ şi la 40 km de Piatra-Neamţ, amplasată într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Văratec este, fără îndoială, unul dintre cele mai cunoscute şi mai vizitate monumente ale judeţului Neamţ. Printre ctitorii acestui aşezământ nu aflăm nici nume voievodale şi nici pe cele ale unor mari dregători ai ţării. Tradiţia pomeneşte numele Maicii Olimpiada, călugărită în fostul Schit Topoliţa din apropierea Văratecului şi venită apoi de la Schitul de maici de la Durău, care, între anii 1781-1785, întemeiază o mică isihie în poiana Văratec, cumpărată de la pădurarul Ion Bălănoiu.
Permanent sprijinită de marii ierarhi ai Moldovei, dintre care se detaşează mitropoliţii Veniamin Costache, Iosif Naniescu şi Pimen Georgescu, Mănăstirea Văratic s-a dezvoltat rapid ca un "mare stup duhovnicesc", constituind un model pentru alte mănăstiri de călugăriţe din ţară, dar şi un important factor de cultură pentru locuitorii satelor din zonă. Încă din 1860 s-a înfiinţat în satul Văratic o şcoală sătească mixtă, la care a funcţionat ca profesor "iconomul" Gheorghe Cheşcu şi ale cărei nevoi materiale erau acoperite de mănăstire. La sfârşitul aceluiaşi an s-a constituit şi Şcoala primară de fete condusă de profesoara Nastasia Agapi şi care avea ca "sediu" trapeza mănăstirii.
